Căminul cultural din comuna Ciolanesti a fost renovat, fiind unul dintre proiectele cu care liberalii s-au etalat la alegerile trecute, dar clădirea a rămas la stadiul de "poză cu maimuța", căci niciun locuitor al comunei nu a mai văzut interiorul căminului, de la finalizare.
Nu de mult, o persoană a dorit să deschidă o sală de Kempo- arte marțiale- în comuna Ciolănești, pentru a învăța și antrena copiii care doresc să practice acest sport.
Așadar, antrenorul a mers la primar și i-a solicitat ajutorul. Acesta i-a cerut lui Ionel Lăceanu, primarul comunei, să-i pună la dispoziție un spațiu, o sală, pentru a se putea întâlni la antrenament cu cei mici. Lăceanu a părut altruist la prima strigare și i-a oferit chiar două spatii antrenorului, dar totul s-a transformat, brusc, în bătaie de joc.
Când antrenorul a fost la prima locație, o școală închisă aflată în paragină de aproximativ zece ani, a constatat că este imposibil să-și desfășoare activitate acolo și a mers la a doua locație.
A doua locație este o grădiniță, în satul Baldovinești, aproape la fel de dărăpănată ca și prima locație. Pereții sunt crăpați, parchetul este același de când a fost cosntruită grădinița, de peste 50 de ani, toaletele sunt focare de infecție și poziționate asa cum știm că au majoritatea școlilor și grădinițelor din România. Astfel, misiunea antrenorului de a pregăti acei copiii a devenit extrem de grea. Este inuman și frustrant să te antrenezi în astfel de condiții, când în comună se află o locație modernizată la standarde europene, dar nu are nimeni acces la ea, în afară de aleșii locali.
Căminul cultural arată foarte bine, dar, fără ca cineva să aibă o explicație, este închis, deoarece singurii care au intrat în cămin au fost primarul și oamenii de interes ai acestuia, membrii de partid, șefi bine puși pe la diferite instituții.
Așadar, căminul este folosit ca locație de "tembuilding" pentru aleși locali, funcționari publici și smecheri de partid.
Incompetența, răutatea, nesimțirea, aroganța, indiferența, risipirea bunului public sunt doar câteva dintre aspectele ce caracterizează aparatul administrativ din Ciolănești.
Este bătaie de joc la adresa părinților, copiilor și la adresa educației.
Discursurile politice despre educație sunt eliminate complet de faptele celor care o promovează.
Aici nu este vorba despre lipsa de resurse, ci este vorba strict de voință. Se poate, dar nu se vrea.
Unele administrații publice merită să funcționeze în acel loc înconjurat de ziduri, dotat cu troc și paie, care se golește în fiecare an în ajunul Crăciunului, dar, judecând după comportamentul unora, nici atunci nu ar observa diferența.
Ne punem speranța în acești copii puși la încercare că, într-o bună zi, vor schimba lucrurile în bine, vor face ceea ce părinții lor nu au avut curajul să facă.
Comments